Cortul Intalnirii

In ultimii ani, dupa 2000, am obisnuit sa particip la taberele crestine numite initial “nationale” si aproape de fiecare data a fost o experienta reusita; dupa cele cateva zile petrecute in mijlocul natura, la cort, foc de tabara si drumetie m-am intors aproape de fiecare data reincarcat spiritual, desi nu intotdeauna lipsit de intrebari sau de dezamagiri legate de cele vazute-auzite de la multii participanti.

Taberele crestine la Cortul Intalnirii au fost de-a lungul anilor apanajul aproape exclusiv al tinerilor pana in 25 de ani. Au purtat nume diferite si au avut organizatori diferiti, in principiu insa vorbim despre acelasi lucru. Se alege o zona de munte, accesibila totusi, se constituie o multime de oameni, veniti care cum, cazati in corturi si pregatiti sa participe timp de o saptamana la programe menite sa aprinda sau sa reaprinda in ei dorinta de dedicare pentru Dumnezeu. De regula, cei care vin sunt bine intentionati si au o dorinta sincera in inima de-al gasi pe Dumnezeu, desi poate multora conceptul insusi le este strain; chiar si asa, cei hotarati sa mearga inapoi acasa cel putin un pic schimbati au toate sansele. De obicei in bine.

In ultima vreme am auzit tot mai mult vorbindu-se de programe speciale, intalniri de evanghelizare sau de rugaciune, organizate de biserici sau diverse asociatii crestine si care se desfasoara… la cort. Desigur, nu mai e vorba de taberele de tineri, ci mai degraba de intalniri ale mai multor biserici locale, unite impreuna pentru acest scop, destinate dupa caz edificarii membrilor acestor bicerici sau propovaduirii Cuvantului celor nemantuiti. Nu mai e nici apanajul tinerilor, ci proportiile sunt mult mai echilibrate, cam ca si in biserica insasi.

Am avut ocazia in urma cu cateva saptamani sa particip la o astfel de intalnire, in satul parintilor mei. A fost un eveniment special, prin continutul sau, cat si prin forma. Organizatorii au tinut sa faca usor accesul oamenilor din mai multe sate si au ales un amplasament foarte potrivit pentru aceasta: un platou pe dealurile dintre Balaia si Burzuc. Astfel, oamenii din patru-cinci sate au putut veni la intalnirile programate, fie cu masinile, fie cu autobuzul, cu caruta sau chiar pe jos. Au fost patru zile de programe la cort, cu invitati din diverse biserici, frati predicatori si interpreti de muzica. S-a cantat, s-a predicat Cuvantul lui Dumnezeu, s-au facut rugaciuni si s-a proclamat Imparatia. A fost un succes. Are importanta si faptul ca a fost o buna ocazie pentru reintalniri intre prieteni vechi, rude, fosti colegi, frati, surori. Este interesant sa realizezi cum au trecut anii, s-au nascut copii celor pe care-i stiai abia casatoriti, alti copii au devenit adolescenti intre timp, parul a capatat nuante argintii la tampla multor prieteni, rudele se redescopera si isi promit vizite mai dese…

A fost un lucru care m-a facut sa zambesc. In urma cu multi ani, cand taberele pentru tineri erau la inceput, existau adevarate proteste din partea bisericilor traditionale in legatura cu acestea, se avertiza furibund impotriva incercarilor de-a strica bunele obiceiuri ale “viitorului bisericii”, se rosteau judecati dure, se interziceau participarile. Se luau masuri impotriva. Si iata, in doar cativa ani, aceste tabere au lansat o moda pe deplin acceptata: “Cortul Intalnirii”. Bineinteles, si acesta este doar un episod in perpetua dezvoltare si deschidere a bisericilor. Ceea ce ma bucura. Daca reusim sa gandim inafara perceptelor consacrate, s-ar putea chiar ca Dumnezeu sa faca minuni! A si inceput oare? Foarte probabil…

Reclame

Despre tinerigepiu
Coordonator proiect

One Response to Cortul Intalnirii

  1. Nina says:

    Foarte fain.

    Imi place tare mult idea de cort al intalnirii. Eu nu am participat la nici un astfel de eveniment, asa la nivel de sat sau tara intreaga. Cand eram si eu acasa, in unele duminici mergeam cu familia, bunici, matusi, etc., in natura sa ne petrecem ziua impreuna. Ziceam ca tinem ‘biserica afara’ – referindu-ne la partasie! Cum ai spus tu, prin insusi faptul ca se tine afara, duce la ideea de ‘deschidere a bisericii’

    Daca am intelege cu adevarat, ca biserica sunt oamenii si nu cladirea in sine, am pune si noi mai mult accent pe mesajul pe care il avem de transmis.

    Da, Domnul poate face minuni!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: