La sfarsit de vacanta

S-au dat duse lunile de vara, lunile de vacanta, de libertate sau dupa caz de angajament, iar acum am ajuns inca o data la inceput de an scolar. Totul se centreaza in jurul acestui moment, pentru ca scoala este principala preocupare in viata copilului, a adolescentului si a profesorului, a parintilor, a bunicilor… Deci in viata noastra a tuturor. Putini sunt cei ce n-au nimic a face cu inceputul scolii.

Ca orice sfarsit, si cel al vacantei aduce inevitabil intrebarea “Cum a fost?” Poate in mod deosebit, dupa cele trei luni cand am fost scutiti de programul strict al orelor de scoala, ar fi atat de multe de povestit, atatea lucruri pe care am vrea sa le impartasim cu colegii, cu prietenii, incat abia asteptam sa dam raspunsul. E interesant cum in vacanta avem raspunsuri, iar in timpul scolii mai ales intrebari!… La sfarsit de vacanta ne gandim la excursiile pe care le-am facut, la prietenii noi sau vechi, la bunici, matusi, verisori. Ne aducem aminte de distractiile trecute, sau poate de eforturile facute pentru niste bani de buzunar in plus. Dupa caz. Sau poate cate un pic din amandoua.

Le spuneam tinerilor prin iunie, undeva pe la sfarsitul scolii, ca ar putea folosi vacanta pentru a fi o marturie despre Cristos. Prin atitudine, vorbe, actiuni. Probabil vom discuta despre aceasta la serile noastre de partasie. Sunt curios daca si cum au raspuns acesti provocari, fiindca sunt sigur ca s-au ivit multe situatii in care au avut de ales intre a demonstra ca sunt crestini sau a participa fara retineri la orice distractie, chef, petrecere, scandal, cearta, flirt, si altele asemenea lor. Nu as dori ca aceasta intrebare sa devina o mustrare sau un repros in cazul in care marturia nu a fost prea convingatoare, ci mai degraba as vrea ca ei sa inteleaga importanta pe termen lung a alegerilor lor. Nu este cel mai important daca in vacanta asta nu ai vorbit nimanui despre Cristos, dar este important sa nu pierzi urmatorii zeci de ani nevorbind despre El! Sau daca nu ai ajutat in mod spectaculos pe cineva – e ok, dar nu deveni nepasator la problemele si necazurile celor din jur, mai ales daca puteai schimba ceva!

Pe de alta parte, cine stie, poate unii tineri chiar vor simti in inima o mustrare daca au pierdut timpul fara a avea o marturie de crestin. Inseamna ca sunt deja mai maturi, mai seriosi, mai constienti. Daca se poate, ar fi minunat sa invete o lectie din experienta verii si aceasta invatatura sa le fie utila pentru viitor. Eu sunt sigur ca putem trage concluzii din orice lucru, bun sau rau, prin care am trecut, iar inactiunea noastra sa se transforme in atitudine si actiune data viitoare!

Ca o concluzie a vacantei, as spune asa: daca ai reusit sa aduci un zambet pe fata celui intristat, daca ai reusit sa incurajezi pe cineva in disperarea lui, daca ai adus o bucurie celui ce a uitat cum arata cerul senin sau daca ai mangaiat pe cineva care a trecut prin suferinta… atunci ai adaugat valoare lumii in care traim, ai creat ceva minunat si ai adus mai multa lumina in intuneric, mai mult gust in lumea fada ce ne inconjoara. Daca nu… gandeste-te cum ar fi fost daca ai fi facut-o! Nu e totul pierdut, invata din nepasarea sau nehotararea ta de-a actiona. Sunt multe alte lucruri bune si frumoase care asteapta sa ia fiinta din faptele, gandurile, vorbele tale! Daca in vacanta asta nu ai reusit prea multe, vor mai fi si alte vacante, dar nu trebuie neaparat sa astepti pana atunci. Foloseste ziua de azi pentru a face diferenta!

Reclame

Despre tinerigepiu
Coordonator proiect

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: